Frauda telefonică „de la bancă”: cum funcționează și cum te protejezi

Frauda telefonică „de la bancă” este un apel în care cineva se prezintă drept angajat al serviciului de securitate al băncii, polițist sau reprezentant al unei instituții și îți spune că banii tăi sunt în pericol. Scopul este să obțină codurile primite prin SMS, datele cardului, parola aplicației sau acces la telefon, ori să te facă să muți singur banii. Te protejezi simplu: închizi apelul și suni tu la bancă, la numărul de pe spatele cardului.

Banca Națională a Moldovei, Ministerul Afacerilor Interne și băncile comerciale avertizează constant despre aceste scheme. Mai jos găsești cum arată, ce nu îți cere niciodată o bancă și ce faci dacă ai căzut deja în capcană.

Cum funcționează frauda telefonică „de la bancă”

Scenariul variază, dar pașii se repetă:

1. Apelul care pare oficial. Pe ecran poate apărea un număr care seamănă cu al băncii sau chiar coincide cu el. Afișarea unui număr fals se numește spoofing și nu dovedește nimic.
2. Vestea proastă. „Am observat o tranzacție suspectă”, „cineva a cerut un credit pe numele dvs.”, „contul a fost compromis”.
3. Presiunea de timp. „Trebuie să acționăm acum, altfel pierdeți banii.” Escrocul nu te lasă să închizi sau să suni pe altcineva.
4. Cererea. Îți cere codul primit prin SMS, parola de confirmare din aplicație, numărul cardului cu CVV sau să instalezi o aplicație de acces la distanță, de tipul AnyDesk, „ca să vă ajutăm”.
5. Lovitura finală. Cu datele tale face plăți, ia credite în numele tău sau te convinge să transferi banii într-un „cont sigur”. În unele cazuri, victimele sunt convinse să predea bani în numerar unui „curier”.

Frauda telefonică „de la poliție”

O variantă frecventă începe cu un apel de la un „polițist”, „anchetator” sau „angajat SIS” ori al BNM. Ți se spune că un angajat al băncii fură de pe conturi sau că numele tău apare într-un dosar, iar banii trebuie „securizați”. Uneori apelul de la „poliție” vine după cel de la „bancă”, ca să confirme povestea.

În vara lui 2026, Poliția a semnalat cazuri în care escrocii s-au prezentat drept angajați ai SIS și ai BNM și au convins victimele să predea sume mari de bani. Mesajul Poliției a fost clar: nicio instituție a statului și nicio bancă nu le cere cetățenilor să predea bani, să-și transfere economiile sau să ia credite pentru a-și „proteja” conturile.

Ce spune escrocul și ce faci tu

Frauda telefon–bancă: ce faci imediat dacă ai dat datele

Acționează repede, chiar dacă ți se pare că e prea târziu:

1. Închide convorbirea și nu mai răspunde la același număr. Nu continua discuția nici în speranța că recuperezi banii.
2. Blochează cardul din aplicația băncii sau sunând la numărul de pe spatele cardului.
3. Anunță banca ce s-a întâmplat: ce date ai dat, ce operațiuni ai confirmat, ce aplicație ai instalat. Cere blocarea accesului la banking online și verificarea tranzacțiilor.
4. Dezinstalează aplicația de acces la distanță, dacă ai instalat-o, și schimbă parola aplicației bancare de pe un dispozitiv sigur.
5. Depune plângere la poliție: sună la 112 sau mergi la cel mai apropiat sector de poliție. Pe politia.md găsești și rubrica „Raportează o crimă cibernetică”.
6. Păstrează dovezile: numărul de pe care ai fost sunat, ora apelului, mesajele, capturile de ecran, extrasul tranzacțiilor.

Cum îți protejezi părinții

Victimele sunt adesea persoane în vârstă, care au încredere în autorități și nu vor să „deranjeze”. Câteva lucruri pe care le poți face în această săptămână:

• Spune-le regula de aur: banca și poliția nu cer niciodată coduri, parole sau bani la telefon. Repet-o de mai multe ori, pe exemple concrete.
• Stabiliți un obicei: orice apel despre bani se încheie cu „vă sun eu înapoi”, apoi cu un telefon la tine.
• Lipește un bilet lângă telefon sau pe frigider: „Nu dau coduri. Nu instalez aplicații. Închid și sun la bancă.”
• Salvează-le numerele importante: banca (de pe card), 112 și numărul tău.
• Activează notificările pentru fiecare tranzacție în aplicația băncii, ca să vadă imediat orice plată.
• Verifică împreună telefonul din când în când: ce aplicații sunt instalate și dacă a apărut vreuna de control la distanță.
• Vorbiți și despre mesaje: aceleași scheme vin și prin SMS sau Viber. Arată-le exemplele din articolul nostru despre phishing și mesajele false.
• Atenție la „rudele” care cer bani: un mesaj de la un cont spart poate veni chiar în numele tău. Vezi ce faci când ai contul de Facebook spart.
• Spune-le că nu e rușine: dacă au dat ceva, să te sune imediat, nu după câteva zile.

Întrebări frecvente

Banca poate să mă sune pentru o tranzacție suspectă?

Da, băncile pot contacta clienții, dar nu îți cer coduri, parole, PIN sau datele complete ale cardului. Dacă ai dubii, închide și sună tu la numărul de pe spatele cardului.

Ce fac dacă am dat codul din SMS unui escroc?

Blochează imediat cardul din aplicație sau prin apel la bancă, anunță banca exact ce ai confirmat și depune plângere la poliție, la 112. Fiecare minut contează.

Unde raportez o fraudă telefonică în Moldova?

La bancă, pentru blocarea operațiunilor, și la poliție, prin 112, la un sector de poliție sau prin rubrica „Raportează o crimă cibernetică” de pe politia.md. Poți semnala tentativa și băncii, chiar dacă nu ai pierdut bani.

Cum știu dacă numărul de pe care mă sună e real?

Nu poți ști sigur după afișaj, pentru că numărul poate fi falsificat. Singura verificare sigură este să închizi și să suni tu la numărul oficial al băncii.

Pe scurt

Frauda telefonică funcționează pentru că escrocul îți creează panică și te ține la telefon. Antidotul e simplu: nu dai coduri, nu instalezi aplicații, nu muți bani la cererea cuiva, închizi și suni tu la bancă. Mai multe sfaturi găsești în ghidul BNM „Cum te protejezi de fraude și tentativele de înșelăciune”.