Datele tale au fost furate în atacul asupra serviciilor publice? Ce trebuie să faci, pas cu pas

Între 19 și 23 octombrie, hackerii au extras din serviciile publice digitale ale Republicii Moldova date asociate cu circa 750.000 de IDNP-uri. Detaliile atacului sunt în știrea noastră: Atac cibernetic asupra serviciilor publice din Moldova.

Pe scurt: potrivit Agenției de Guvernare Electronică (AGE), datele cardurilor bancare nu au fost expuse, iar cu un IBAN nimeni nu îți poate goli contul. Pericolul real este altul: escrocii pot folosi datele furate ca să pară credibili. Cine îți spune la telefon numele complet, IDNP-ul, numele copiilor sau ultimele cifre ale IBAN-ului pare, la prima vedere, un angajat adevărat al băncii. Nu este neapărat așa.

1. Pornește de la ideea că datele tale ar putea fi printre cele extrase

Cifra de 750.000 înseamnă o parte mare din populația țării. Până se termină auditul, e mai sigur să te porți ca și cum datele tale ar fi ajuns la atacatori. Asta nu înseamnă panică, ci mai multă atenție la apeluri și mesaje în următoarele luni.

În aplicația EVO poți vedea istoricul accesărilor datelor tale. AGE a explicat că unele înregistrări recente, apărute ca cereri de documente de stare civilă sau de permis de conducere, se datorează unui serviciu care înregistra greșit motivul accesării.

2. Nu da niciodată coduri, parole sau datele cardului

Nicio bancă și nicio instituție publică nu îți cere la telefon, prin SMS sau pe Telegram:

• codul primit prin SMS sau din aplicația băncii;
• parola de la internet banking, MPass sau EVO;
• numărul complet al cardului, data expirării sau codul CVV de pe spate;
• să instalezi o aplicație de „asistență la distanță”, cum ar fi AnyDesk sau TeamViewer;
• să muți banii într-un „cont sigur”.

Dacă cineva îți cere oricare dintre acestea, e escrocherie, chiar dacă îți știe numele și IDNP-ul.

3. Atenție la mesajele despre rude

Printre datele extrase sunt și informații despre membrii familiei de gradul I. Escrocii le pot folosi în schema „ruda în pericol”: un mesaj sau un apel despre un copil sau un părinte care „a făcut accident” ori „are nevoie urgent de bani”.

Înainte să faci orice, sună persoana respectivă la numărul pe care îl știi tu. Stabilește cu familia un cuvânt de control pe care doar voi îl știți și pe care îl puteți cere în astfel de situații.

4. Verifică mesajele și linkurile „de la stat”

În perioada următoare pot apărea SMS-uri și e-mailuri false care pretind că vin de la AGE, EVO, MPay, Serviciul Fiscal sau Agenția Servicii Publice. Ele pot promite „verificarea datelor”, „despăgubiri” sau „deblocarea serviciilor”.

• Nu deschide linkuri din mesaje nesolicitate.
• Intră pe servicii doar scriind tu adresa oficială sau din aplicația instalată din magazinul oficial.
• Uită-te atent la adresă: un singur caracter diferit înseamnă un site fals. Vezi și ghidul Phishing: cum recunoști un mesaj fals.

5. Întărește-ți conturile

Printre datele anunțate de AGE ca extrase nu apar parole. Merită totuși să faci câteva lucruri simple:

1. activează notificările pentru toate tranzacțiile în aplicația băncii;
2. pune limite pentru plățile online și pentru transferuri, dacă banca îți permite;
3. activează autentificarea în doi pași la e-mail, Facebook, WhatsApp și Telegram;
4. nu folosi aceeași parolă peste tot; un manager de parole te ajută.

6. Urmărește dacă cineva folosește datele în numele tău

Printre datele extrase sunt și fotografia și datele permisului de conducere. Escrocii ar putea încerca să le folosească pentru conturi false sau pentru credite rapide online. Verifică-ți periodic istoria de credit și fii atent la SMS-uri despre credite pe care nu le-ai cerut.

Ce faci dacă ai fost deja înșelat

1. Sună imediat la bancă și cere blocarea cardului și a transferurilor.
2. Anunță poliția la 112. Cazul e investigat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Cibernetice al Inspectoratului General al Poliției.
3. Păstrează dovezile: numărul de telefon, mesajele, capturile de ecran și ora apelului.
4. Anunță-ți familia, ca să nu cadă și ei în aceeași capcană.